Ecaterina Ciofu, Dumitru Georgescu, Ioana Iordache la Gala Hop
Pentru prima dată Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala Tânărului Actor Hop este câştigat de un spectacol de păpuşi. Ecaterina Ciofu, Dumitru Georgescu şi Ioana Iordache sunt cei trei masteranzi ai Universităţii de “Arte George Enescu din Iaşi”, care au reuşit să demonstreze cu spectacolul lor Dincolo de Umbre că şi teatrul de păpuşi este valoros şi important.
1. Cât de important este pentru voi să aduceţi la Iaşi Premiul pentru cel mai bun spectacol obţinut la Gala Hop 2010.
Ecaterina Ciofu: Nu este primul premiu câştigat, dar cu siguranţă este cel mai important. Pe parcursul celor trei ani de facultate, cu ajutorul îndrumătorilor noştri am reuşit să mergem la diferite festivaluri de animaţie. Am obţinut un premiu colectiv de debut pentru spectacolele Degeţica şi Magazinul cu jucării în regia profesorului Toma Hogea şi o diplomă de la UNITEM pentru spectacolul La Anul în regia aceluiaşi profesor. Spectacolul Dincolo de Umbre este cel care ne-a adus Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala Hop 2010, un premiu foarte important pentru noi, deoarece este pentru prima dată când un spectacol de animaţie câştigă la Gala Hop. Acest spectacol este construit pe baza unui scenariu creat de noi trei şi regizat tot de noi, sub îndrumarea profesorului Toma Hogea. Succesul de la Gala Hop ne-a demonstrat că suntem pe calea cea bună şi că putem să reliefăm o nouă viziune asupra teatrului de animaţie.
Dumitru Georgescu: Este primul premiu important câştigat. Fiind proaspăt absolvent, care de abia acum începe să cunoască cu adevărat scena, răsplătirea de la Gala Hop, cu Premiul pentru cel mai bun spectacol, a venit ca o adevărată îmbrăţişare a destinului, care îmi spune că sunt pe drumul cel bun. Şi eu, şi Cati, şi Ioana, ne-am bucurat nespus de mult că am putut aduce acest premiu în Iaşi, mai ales că spectacolul Dincolo de Umbre a fost creat de noi. Îmi aduc aminte serile de început, când stăteam şi încercam împreună cu fetele, să construim povestea spectacolului, să alegem melodiile şi toate detaliile care într-un final s-au dovedit a fi de ajutor, pentru a câştiga marele premiu de la Secţiunea Grup. Cu siguranţă de mare ajutor a fost şi ochiul critic, părintesc a-l profesorului nostru Toma Hogea care ne-a îndrumat în acest proiect.
Ioana Iordache: Spectacolul Dincolo de umbre a pornit de la un scenariu propriu, gândit pentru păpuşi, în care povestirea dramatică a fost transpusă scenic printr-un limbaj gestual, de mişcare (pantomimă-dans) şi animaţie de păpuşi. În vederea creării spectacolului, cu intervenţia coordonatorului şi profesorului nostru de păpuşi, Toma Hogea, fiecare dintre noi a adus idei noi, completându-ne reciproc în planul creativităţii. În cadrul concursului Gala Hop, 2010 ediţia a XIII - a, Mangalia, spectacolul nostru a obţinut Premiul pentru cel mai bun spectacol şi asta ne-a încurajat să avem mai multă încredere în noi, fiind primul premiu acordat unui spectacol de păpuşi, din toate ediţiile de până acum… practic, am facut un “Hop” înainte, cu multă muncă şi emoţie în final. Înainte de acest eveniment, spectacolul a mai fost jucat şi în cadrul festivalului Gala Spectacolelor studenţeşti din Chişinau, aprilie 2010, unde a primit o diplomă UNITEM.
2. Cum s-au prezentat celelalte trupe?
Ecaterina Ciofu: Noi am jucat pe scena de la Mangalia chiar în prima seară a concursului, aşadar nu ştiam nimic de celelalte spectacole şi cred că acest lucru ne-a ajutat să ne concentrăm mai mult şi să ne păstrăm în suflet acea mică speranţă, pe care o aveam, de a câştiga. După ce am văzut cât de bune şi de variate sunt celelalte spectacole, ne-am bucurat că am ajuns în finală şi că am reuşit să arătăm tuturor un spectacol, pe care noi îl jucăm mereu cu plăcere şi la care ţinem foarte mult.
Dumitru Georgescu: Spre deosebire de ceilalţi ani, această ediţie a Galei Hop a strâns cei mai mulţi aplicanţi, peste douăzeci de spectacole dintre care doar cinci au intrat în finala de la Mangalia. Am ajuns acolo cu gândul de a câştiga ceva, dar sincer după ce am văzut primele spectacole concurente, mi-am zis că e foarte bine că am ajuns aici. Spectacole foarte bune şi diferite între ele, fiecare cu un alt stil şi cu alte viziuni asupra teatrului.
Ioana Iordache: În cadrul concursului au fost selectate cinci spectacole, printre care şi al nostru. Credem că ne-am diferenţiat de celelalte trupe prin originalitatea pe care o are spectacolul, prin îmbinarea elementelor de pantomimă, a mişcării scenice şi a păpuşilor, prin adevar şi prin dăruirea totală a întregii echipe. Spectacolele jucate au fost unice, aducând fiecare câte un strop de emoţie şi poate mai mult, în sufletul spectatorului. Ajungând în această finală atât de importantă suntem cu toţii câştigători, pentru că fiecare dintre noi am muncit mult să ajungem pâna aici.
3. Despre juriu ce părere aveţi?
Ecaterina Ciofu: Juriul, constituit din profesionişti pe care noi îi respectăm, nu a avut prejudecăţi şi a apreciat originalitatea spectacolului. Dar până să aflăm care spectacol era câştigător, emoţiile nu au încetat să ne urmărească, deoarece ştiind că suntem prima trupă care a fost admisă în finală cu un spectacol de animaţie, nu eram siguri de felul în care a fost perceput spectacolul.
Dumitru Georgescu: Juriul a fost cu adevărat profesionist şi fără prejudecăţi, având în vedere că noi am intrat în concurs cu un spectacol de animaţie combinat cu pantomimă şi blacklight. Deşi lucru unic în istoria festivalului, recunosc că am avut mari emoţii cu privire la modul în care vom fi apreciaţi.
Ioana Iordache: Am obţinut premiul cel mult aşteptat…Nu avem decât să adresăm mii de mulţumiri juriului Felix Alexa (regizor), Sorin Crişan (critic), Florin Fieroiu (coregraf), Marius Manole (actor), Virginia Mirea (actriţă).
4. Cum vi s-a părut concurenţa?
Ecaterina Ciofu: Am avut parte de o concurenţă acerbă atât la preselecţie, unde s-au prezentat peste douăzeci de spectacole, cât şi în finală unde au ajuns cinci dintre cele mai bune. A fost o adevărată provocare pentru noi!
Dumitru Georgescu: Toţi concurenţii au venit foarte bine pregătiţi, atât la individual cât şi la grup, momentele prezentate fiind de înaltă clasă.
Ioana Iordache: După ce am vizionat cele patru spectacole, emoţiile noastre erau foarte mari... Nu ne mai rămăsese decât o picătură de speranţă.
5. În ce măsura a fost implicată Facultatea de teatru a Universitaţii „ George Enescu” din Iaşi?
Ecaterina Ciofu: Chiar dacă suntem doar trei oameni care jucăm în acest spectacol, nu trebuie să uităm factorii care au ajutat la construirea lui şi oamenii care ne-au sprijinit mereu. Aceştia sunt îndrumătorii noştri: Emil Coşeru, Toma Hogea şi Anca Ciobotaru care ne-au ghidat în toţi aceşti ani de facultate, ne-au învăţat să fim cu adevărat profesionişti, încurajându-ne mereu să primim cu braţele deschise orice oportunitate şi orice provocare. O provocare mare a apărut la doar câteva săptămâni, înainte de plecarea la Mangalia, când light designerul spectacolului: Petruş Rogojinschi a suferit un mic accident şi prin urmare venirea sa la Gala Hop, era imposibilă. De aceea omul căruia nu avem cum să îi mulţumim îndeajuns şi fără de care, nu am fi avut cum să câştigăm la Gala Hop este regizorul tehnic al Universităţii domnul Gheorghe Albianu, care a învăţat în doar două zile luminile spectacolului şi le-a făcut în premieră la Gala Hop, cu mare succes.
Dumitru Georgescu: Rolul Facultăţii a fost în primul rând unul de sprijin, pentru că noi sub acoperişul ei am construit acest spectacol, iar din momentul în care s-a aflat că am intrat în finală am fost sprijiniţi moral de profesorii noştri. Au contat foarte mult încurajările lor, pentru că acolo ne-am trezit singuri şi cu o responsabilitate uriaşă pe umeri, pentru că acolo reprezentam Universitatea de Arte din Iaşi.
Ioana Iordache: Facultatea ne-a dat ocazia să-i avem aproape pe profesorii noştri dragi (Prof. univ. dr. Emil Coşeru, Lect. univ. drd. Tatiana Ionesi – arta actorului, Conf.univ.dr.Anca Doina Ciobotaru - arta mânuirii marionetelor, dr. Toma Hogea - arta mânuirii păpuşii) de la care am învăţat şi am asimilat atât de multe lucruri folositoare nouă…Mulţumim!
6. Ce părere aveţi despre generaţia din care faceţi parte? Sunteţi atipici sau consideraţi că vă integraţi în ea?
Ecaterina Ciofu: Cred că ne integrăm în generaţia din care facem parte, dar suntem şi puţin atipici. Însă nu văd acest fapt ca fiind un lucru negativ, pentru că tocmai cei atipici sunt de obicei mai interesanţi, şi reuşesc să scoată la suprafaţă multe lucruri noi.
Dumitru Georgescu: Cred că este important să te integrezi şi să nu fi un outsider. Chiar dacă vrei să schimbi ceva, trebuie întâi să faci parte din acel „ceva”.
Ioana Iordache: Am fost şi suntem în continuare norocoşi, această meserie îţi cere obligatoriu, idiferent de generaţie, să te integrezi alături de ceilalţi, pentru că teatrul, pe lângă creaţie înseamnă şi spirit de echipă.
7. Sunteţi un grup omogen? Cum vă înţelegeţi între voi?
Ecaterina Ciofu: Am jucat împreună pe tot parcursul anilor de facultate, de accea am ajuns să ne cunoaştem foarte bine. Suntem un grup omogen deşi avem caractere foarte diferite, dar ne completăm unul pe celălalt şi am ajuns să învăţăm unul de la altul. Ne înţelegem foarte bine, pentru că suntem sinceri şi deschişi spre orice este nou, de aceea sunt binevenite atât ideile bune cât şi cele mai puţin bune.
Dumitru Georgescu: Ne cunoaştem de trei ani şi am jucat alături de Cati şi Ioana aproape în toate examenele de actorie, de păpuşi şi de marionete. În toate proiectele noastre, venim cu idei, cu propuneri mai bune sau mai rele, însă întotdeauna discutăm deschis şi decidem de comun acord ce o să facem. Nu există false impresii între noi sau orgolii.
Ioana Iordache: Ne cunoaştem din anul întâi de facultate şi pe parcursul celor doi ani ne-am îmbinat energiile şi ne-am pregătit pentru anul trei, în care am construit acest spectacol. Colaborarea noastră va rezista şi în continuare chiar dacă avem temperamente diferite, deoarece pe scenă suntem un grup omogen…
8. În proiectele voastre teatrale aveţi un public ţintă. Sunteţi adepţii teatrului jucat în săli clasice de spectacol, sau ale teatrului neconvenţional jucat oriunde, în baruri, cafenele, etc?
Ecaterina Ciofu: La anumite proiecte, avem de la început un grup ţintă, dar la altele, cum a fost la spectacolul Dincolo de Umbre, abia după ce l-am terminat de construit ne-am dat seama cărui public i se adresează. Iar în ceea ce priveşte spectacolele, nu putem spune că avem o predispoziţie pentru un anume gen, dar ne dorim ca fiecare spectacol să aducă ceva nou care să capteze atenţia publicului. Până în prezent nu am jucat decât în săli clasice de spectacol şi trebuie să spun că îmi place să joc pe o scenă adevărată, dar nu sunt împotriva teatrului neconvenţional jucat în baruri sau în alte locuri. Cred că depinde foarte mult de genul spectacolului; unele spectacole se potrivesc mai bine să fie jucate în spaţii neconvenţionale iar altele să fie jucate într-o sală adecvată.
Dumitru Georgescu: În general la finalul proiectului ne dăm seama cui i se adresează spectacolul, nu începem munca cu gândul că o să fie un spectacol doar pentru copii, sau doar pentru adulţi. De cele mai multe ori totul porneşte de la muzică.
Ioana Iordache: Făcând facultatea de teatru la secţia arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, am încercat să creem spectacole care să se adreseze tuturor vîrstelor, nu doar celor mici.
9. Publicul de astăzi, tinerii, mai sunt interesaţi de teatru de animaţie ca altădată?
Ecaterina Ciofu: Teatrul de animaţie, a avut şi va avea întotdeauna public, pentru că cei mici nu îşi vor pierde niciodată spiritul ludic. Însă este adevărat că tinerii sunt mult mai atraşi de noile tehnologii, iar prezenţa lor la teatru nu este într-un număr mare ca altădată. Sunt convinsă că mai există şansa de a-i educa prin artă.
Dumitru Georgescu: Sigur că există interes pentru teatru în rândul tinerilor. Poate nu ca altă dată, dar trebuie să recunoaştem că în ziua de astăzi există mult mai multe lucruri care „păcălesc” potenţialul spectator. Cred totuşi că publicul poate fi educat şi atras în sălile de teatru prin spectacole bune.
Ioana Iordache: Totul se schimbă, din generaţie în generaţie, iar teatrul are menirea să educe publicul, prin adevăr şi atâta timp cât acest adevăr va exista interesul publicului pentru teatru nu se va stinge niciodată.
10. Ce proiecte de viitor aveţi?
Ecaterina Ciofu: Am început anul acesta să colaborez cu Teatrul Luceafărul din Iaşi, la spectacolul Cartea Junglei, şi vreau să mă implic în cât mai multe proiecte.
Dumitru Georgescu: Colaborez din 2008 cu Teatrul Luceafărul din Iaşi, iar cel mai recent spectacol de aici în care pot fi văzut este Crăciunul Jucăriilor 2. În noiembrie, anul acesta, am acceptat să colaborez şi cu o şcoală particulară de teatru din Iaşi, ProfessArt, unde coordonez ateliere de teatru pentru cei mici.
Ioana Iordache: Am dori să mai fie jucat acest spectacol, dar să nu ne oprim aici.
Interviu realizat de LUCIAN PARFENE – student teatrologie anul I
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu